Vedem aproape în fiecare zi la televizor, în social media sau pe site-urile de specialitate reclame care vor a ne face mai conștienți în ceea ce este colectarea selectivă. Dar ce înseamnă, de fapt, colectarea selectivă și de ce este aceasta atât de importantă?
Colectarea selectivă este una dintre etapele reciclării, împreună cu separarea și procesarea unora dintre componentele deșeurilor. Practic, aproape toate materialele ce compun deșeurile se pot recicla, dacă suntem atenți la modul în care facem acest lucru: hârtia, sticlă, plasticul, aluminiul, metalul sau lemnul.
Colectarea selectivă se realizează prin intermediul a 3 containere, de culoare și destinații diferite, astfel:
- Culoarea galbenă a containerului presupune depozitarea de deșeuri din metal și plastic;
- Culoarea albastră a containerului presupune depozitarea de deșeuri din hârtie și carton;
- Culoarea verde a containerului presupune depozitarea de deșeuri din sticlă.
Conform Ordinului nr. 1281/2005, privind stabilirea modalităților de identificare a containerelor pentru diferite tipuri de material în scopul aplicării colectării selective, pentru aplicarea la nivel național a colectării selective, containerele și recipientele de colectare a deșeurilor se inscripționează cu denumirea materialelor reciclabile și culoarea specifică pentru fiecare tip de material. Materialele ce pot fi reciclate sunt: hârtie, sticlă, plastic și metal. Există nenumărate beneficii pe care acest proces le aduce comunității și planetei, însă este important că noi să conștientizăm și să încercăm să facem diferența.
Practicat la nivel mondial, procesul de colectare selectivă ne-ar putea oferi un mediu înconjurător mult mai curat, ajutând, în același timp, și la conservarea resurselor naturale pentru folosul următoarelor generații.
Coșurile de gunoi de acest tip sunt speciale, cu marcaje specifice, în care aw aruncă separat deșeurile menajere de cele ce sunt biodegradabile și care se mai pot reutiliza. Învățarea refolosirii elementelor precum hârtia, plasticul, sticla, metalul, etc., poate duce la stoparea tăierii masive a pădurilor sau aruncarea în natură a sticlelor de plastic.
Reciclând deșeurile de ambalaje:
- se economisește energie;
- se reduce poluarea pentru a dispune de resurse mai curate;
- se micșorează cantitate de gunoi;
- se conservă resursele naturale;
- se contribuie semnificativ la creșterea calității vieții;
- se obțin produse mai ieftine, ambalaje mai ieftine.
Pentru o colectare selectivă corectă este foarte important:
- să identificăm deșeurile pentru a le putea colecta selectiv; în acest sens simbolurile de pe ambalaje ne oferă informațiile necesare despre tipul fiecărui ambalaj. Nu putem recicla orice la voia întâmplării;
- colectarea selectivă se realizează oriunde ne aflăm – acasă, la serviciu, la școală, în aer liber sau în orice alt spațiu sau locație;
- deșeurile colectate selectiv se depun în containerele speciale de la punctele de colectare.
Colectarea selectivă a deșeurilor în România este cu mult sub media Europei. Colectarea selectivă a deșeurilor în Europa, la nivelul celor 28 capitale ale Uniunii Europene, înregistrează o rată medie de 19%, majoritatea țărilor având un răspuns pozitiv față de legile privind colectarea selectivă a deșeurilor obligatorie. În prezent, România este printre ultimele țări fără un sistem de colectare și reciclare a deșeurilor. Obiectivul pentru 2021 este atingerea unei ținte de reciclare de minim 50% din deșeuri.
În România, colectarea selectivă a devenit obligatorie începând cu luna iulie 2019 pe patru fracții: plastic/metal, hârtie/carton, sticlă, deșeuri. În acest sens, firmele de salubritate și primăriile au obligația de a dota punctele de colectare a deșeurilor cu cele 4 containere pentru colectare selectivă.
Care sunt deșeurile ce pot fi colectate selectiv și reciclate?
1. Deșeuri nepericuloase din ambalaje (hârtie – carton, plastic, sticlă, metal) obținute în urma depozitării, manipulării, reambalării terțoare și expedierii produselor preambalate primar, precum și din activitatea curentă de birou.
a) Deșeuri de hârtie (deșeuri de ambalaj de hârtie și carton): cutii de carton provenite de la diverse materiale și produse (de la mobilier, rechizite, produse alimentare, etc.), hârtie de împachetat, deșeuri de hârtie de tip maculatură: documente, ziare, reviste.
b) Deșeuri de plastic: deșeuri de ambalaj provenite de la diverse produse, consumabile, de tip folie, PET, alți recipienți de plastic.
c) Deșeuri de metal: deșeuri de ambalaj pentru băuturi și produse alimentare
d) Deșeuri de sticlă: deșeuri de ambalaj de la recipienții pentru alimente.
2. Deșeuri periculoase și ambalajele acestora ( uleiuri minerale, consumabile auto, detergenți, baterii și acumulatori, becuri și tuburi fluorescente, cartușe de imprimantă și tonere, etc ).
3. Deșeuri din echipamente electrice și electronice, provenite din defectarea echipamentelor de birou în timpul activității curente sau a produselor de acest tip, deteriorate în timpul depozitării sau manipulării precum și din produse electrice și electronice returnate de clienți.
4. Deșeuri menajere și asimilate acestora, provenite din activitățile curente de birou, curățenie și mentenanță
În cazul în care există dubii în ceea ce privește reciclarea deșeurilor, puteți căuta marcajul de pe ambalaj care indică reciclabilitatea lui sau a ambalajului.
